Conducerea Primăriei

Primăria comunei

Consiliul Local

Impozite si taxe

Agricol

Urbanism

Regulamente şi dispoziţii

Servicii Publice

Comisii de Specialitate

Rapoarte anuale

Viaţa culturală

Despre comuna Macea

Analiza SWOT

Strategia de Dezvoltare a comunei

Informatii cetateni

Inchide

Trimite unui prieten

Infrastructura

Tipărește pagina - Infrastructura Trimite unui prieten - Infrastructura

1. Terenuri şi clădiri

INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL

• Activitatea de tip industrial si depozitare : se desfasoara in afara trupurilor principale, adiacent localitatii Macea, (si Sanmartin), in zona nord-estica: incinta fostului Agromec gazduieste sectia de turnatorie subansamble din aliaje usoare ( cuptoare electrice) a s.c. Ro EMMPI s.r.l. si a societatii prestatoare de servicii in agricultura- parc de utilaje si depozitari agricole. Activitatea de tip industrial se desfasoara cu precadere in vestul localitatii Macea, in zona fostelor grajduri ale fostului C.A.P., cladirile , in mare parte schimbandu-si functiunea in hale- ateliere de productie, fiind profund renovate si modernizate, dotate cu grupuri sanitare pentru angajati. Situatia se repeta in Sanmartin in zona fostului Agromec, unde functioneaza un gater.

In cadrul Complexului Agroindustrial Curtici, trupul izolat nr. 2 functioneaza unitati de industrie alimentara: abator si fabrica de produse lactate.
Specificul depozitarilor fiind agricol , unitatile agricole ce au constructii destinate activitatilor agricole comaseaza si aceasta functiune, in cladiri sau pe platforme, cu precadere in trupurile izolate.Nu exista unitati specializate in depozitare.
• Activitatile agrozootehnice se desfasoara actualmente in trupurile izolate din teritoriu.. Enumerarea si problematica s-a dezvoltat in capitolul 2.4.2., precum si in tabelul trupurilor izolate. Suprafete respective contin si terenuri agricole/ arabile, in mare parte terenul din trupul izolat nr. 3 zona " grajdurilor" a fost ocupat de sere, astazi demolate in parte.
• Locuintele : constituie principala functiune in intravilanurile localitatilor.Tratarea in detaliu s-a facut in capitolul 2.1.( Evolutie). Loturile gosposdaresti sunt de tip rural, fiind constituite din curtea cu constructii: casa mare, bucataria de vara-casa mica- si anexe gospodaresti , la frontul stradal, gradina de legume fiind amplasata in spatele lotului.
Cuartalele de locuinte sunt compacte, delimitate de strazi, fiecare lot avand acces direct din spatiul destinat circulatiei rutiere, cladirile respectand aliniamentul stradal. Gradinile mari ajung pana la fronturi, densitatea constructiilor fiind specifica localitatilor din campia Aradului, unde zonele ocupate de gradinile de legume din jurul locuintelor sunt considerabile. Loturile sunt imprejmuite cu garduri, delimitarea spre domeniul public fiind materializata.


2. Infrastructură de transport

TRANSPORTURI

Distanţa între municipiul Arad şi comuna Macea este de cca 23 km pe şosea. Legăturile cu reşedinţa judeţului au fost intens dezvoltate rutier înainte de 1990, când existau un număr mare de navetişti spre municipiu. Actualmente organizarea şi traseele respective se păstrează, dar incidenţa folosirii a scăzut, cursele de autobuze fiind mai rare , zilnic doua, transportul persoanelor in intervalele dintre cursele cu autobuzul facandu-se cu microbuze , sistemul fiind in formare actualmente, prin initiativa particulara. Primaria nu a creat acest serviciu de utilitate publica, serviciu concesionabil. Firma transportatoare ce detine autobuze sete ‚ Transdara" s.a. Arad.
Pe teritoriul comunei nu există autogară, dar circulaţia de transport rutier în comun este asigurată prin linii de autobuze, cu staţii în fiecare localitate.
In ramura transporturilor nu există în comuna societati active in transporturi.
Transportul marfurilor se face prin mijloace proprii ale societatilor producatoare si de comert.
Numărul angajaţilor în transporturi la nivelul anului din comuna Macea 1998 a fost de 2 persoane.

 

CIRCULAŢIA

Teritoriul comunei Macea, amplasat la nord fata de Arad, este străbătut de următoarele căi de circulaţie rutiere:
1) drumul judeţean Dj 709 B: pe directia Curtici- Macea -Sanmartin-Socodor, legatura cu Dn 79A, ce iese din tara pe la Varsand
Drumul judeţean 709B este partial modernizat, pana la iesirea din Sanmartin in intravilanul localitatilor Macea si Sanmartin fiind traseul strazii principale , ce strabate zonele centrale cu învelitoare asfaltică , restul fiind impietruit şi asigură circulaţia pe două benzi asigurând legătura între localităţile din teritoriul administrativ al comunei şi localităţile din teritoriile vecine , pe directia nord-sud.Acostamentele sunt cuprinse intre 0,50m si 2,50m in zone populate, existand posibilitatea opririi si stationarii in afara partii carosabile pe tot parcursul; cu exceptia zonei din fata Primariei si magazinelor din zona centrala in Macea, nu exista parcati amenajate in lungul drumului. Prospectul stadal este lat , astfel incat vizibilitatea este asigurata, plantatiile de aliniament fiind in zona de dincolo de santurile de captare a apelor meteorice din zona drumului.

2) drumul judetean Dj 709 J : Dorobanti - Macea- Sanmartin - Graniceri . Drum impietruit, de 5,50m latime pentru doua fire de circulatie, cate unul pentru fiecare sens, bordat de santuri de captare a apelor meteprice, cu desfasurare in cea mai mare parte in afara intravilanului Macea.
3) drumul comunal Dc 115 : Sanmartin -Simand, legatura cu Dn 79 ( drum expres)
Drum impietruit, de 5,50m latime pentru doua fire de circulatie, cate unul pentru fiecare sens, bordat de santuri de captare a apelor meteprice, cu desfasurare in cea mai mare parte in afara intravilanului Sanmartin.
Traseele drumurilor nemodernizate Dj 709B ( Sanmartin -Socodor) si Dc 115 ( Sanmartin - Simand) sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea comunei, egaland ca importanta traseul Macea-Curtici-Arad, odata cu modernizarea lor comuna avand acces direct practicabil fara disfunctionalitati la caile principale din zona de nord vest a judetului: drumul expres Dn 79 ( Bors-Oradea-Arad) si Dn 79A, ce duce la punctul de trecere a frontierei de la Varsand. Realizarea modernizarii pentru portiunile descrise ar asigura premizele dezvoltarii durabile accelerate a comunei Macea.
Drumurile de exploatare agricolă şi drumuri marginale localităţilor: de regulă sunt nemodernizate, din pământ, cu prospecte de 4metri, fac legătura cu unităţile şi construcţiile din trupurile izolate ale intravilanelor localităţilor si asigura accesul la exploatatiile agricole.
În localităţi există reţea stradală, în cea mai mare parte nemodernizată, dar impietruita, ce asigura circulatia rutiera pe doua benzi . De-a lungul strazilor exista zone de acostament de pana la 1,50m latime, asigurandu-se astfel parcarea ocazionala fara ca traficul sa fie deranjat.Scurgerea apelor pluviale se realizează de-a lungul străzilor prin şanţuri cu podeţe, care uneori sunt colmatate; în caz de precipitaţii abundente apele băltind până la evaporare.Toate strazile din localitati au trotuare in cea mai mare parte pietruite, circulatia bicicletelor ( sporadic) facandu-se in mod obisnuit adiacent trotuarelor, fara piste amenajate. Toate caile de circulatie rutiera au zona verde de aliniament dezvoltata, prospectele strazilor fiind suficient de largi. Plantatiile sunt in cea mai mare parte de joasa si medie inaltime, densitatea arborilor- de obicei fructiferi- asigurand vizibilitatea in trafic.Exceptia se constituie pe o portiune din in zona centrala, de-a lungul drumului judetean, unde s-au pastrat exemplare din castanii plantati la sfarsitul secolului XIX, dar care nu afecteaza vizibilitatea pe traseu.
În general, toate loturile gospodăreşti şi unităţile economice, învăţământ, administrative, etc... au acces direct la căile de circulaţie.
Din consultatiile avute pe parcursul intocmirii documentatiei cu reprezentanti ai administratorilor cailor de transport, reiese ca la actualul trafic rutier se desfasoara fara disfunctionalitati evidente, dimensionarea si infrastructura cailor de rulare fiind satisfacatoare in raport cu traficul existent, atat in intravilan cat si in afara localitatilor. Imbracamintea definitiva- asfaltica- in interiorul localitatilor la strazi exista la drumul judetean, conditiile de trafic impunand-o.
La intersectiile strazilor cu drumul judetean vizibilitatea este asigurata, deasemenea si razele de curbura pentru circulatia locala.


3. Infrastructură edilitară

ECHIPARE EDILITARA. GOSPODARIREA APELOR

o In conformitate cu P.A.T.J, teritoriul administrativ al comunei Macea se afla ( in zona de sud, sud-est ) in bazinul hidrografic al Muresului, iar in nord-vest in bazinul hidrografic al Crisurilor.

o In zona de limita a teritoriului administrativ cu teritoriul administrativ al comunelor Simand, Socodor si Graniceri se gaseste canalul Budier, cu derivatii in zona Sanmartin- canale de desecare ( Hcn 245, 217, 52,etc in latime de ~8m), ce preiau apele meteorice prin canalele de desecare din zona vestica a teritoriului, dirijandu-le inspre Crisul alb, in teritoriul administrativ al comunei Graniceri.
o In zona sud-estica a teritoriului, la est de localitatea Macea, exista o derivatie a canalului CUTAS -MURES de dimensiuni de luat in considerare( Cn321~10m), unde se afla amplasata si o statie de pompare a S.N.I.F., actualmente dezafectata; in acest canal, cu dirijare spre sud-est, se preiau din apele meteorice din localitatea Macea si evacuarea prin canalizare existenta a apei geotermale folosita la strandul din localitate; din discutiile purtate la Primaria Macea, si conducerea S.N.I.F. Arad, acest canal, se poate constitui in emisar al statiei de epurare pentru localitate, in apropiere existand si comasari de forta de munca angajata in unitatile productive cu locatie in zona „ grajduri". In acest sens, sunt necesare realizarea lucrarilor de decolmatare , reactivarea statiei de pompare, odata cu realizarea canalizarii in localitate si a statiei de epurare.
• Teritoriul administrativ al comunei Macea se afla amplasat in zona de ses( Campia Aradului), in afara zonelor delimitate pentru riscuri naturale. Nu exista indiguiri fata de inundatii ale cursurilor de apa si nici lacuri de acumulare.
• Lucrari hidroameliorative: asemeni teritoriilor aflate in zona de ses a judetului Arad, teritoriul comunal este strabatut de canale de desecare, ce preiau exesul de umiditate din sol in cazul precipitatiilor prea abundente;prin realizarea acestor lucrari hidroameliorative, problema baltirilor in terenul agricol s-a rezolvat in cea mai mare parte, canalele avand rol de dirijare a apelor meteorice si a apelor gestionate de RAIF catre colectorii principali ( Cutas-Mures si Budier), putandu-se astfel prelua prin sistemul de canale , ce devin emisari, si apele epurate rezultate dintr-o statie de epurare ce se va realiza intr-un viitor ( necesar) apropiat din zona .
• Disfunctionalitati: de-a lungul timpului, cota si gabaritele canalelor s-au micsorat prin colmatare, dar zona fiind slaba spre moderat din punct de vedere a precipitatiilor,mai mult secetoasa, se asigura traficul apelor de suprafata.
• In localitatea Macea exista trei puturi forate de adancime cca. 1725 m prin care se exploateaza apa geotermala:exploatarea se face prin liftare, inainte de folosire apa fiind degazeificata.temperatura la iesire din put este de cca 53 grade Celsius . debitul este estimat la cca. 5,5 l/sec.
o Un put se afla in zona strandului, in bazinele acestuia fiind folosita apa geotermala in amestec cu apa rece captata din straturile freatice de suprafata (de la cca 6m), dintr-un foraj local amplasat in imediata vecinatate
o Alt put se afla in incinta Complexului Agroindustrial Curtici, apa geotermala fiind folosita tehnologic la incalzirea spatiilor de productie, halele de crestere a porcilor, la incalzirea prin pardoseala Apa geotermala se distribuie in scop industrial dintr-un foraj de 1.505 m adancime (F 1654nMacea) prin contract cu Ferodex (nr. 23/29.IX.94).
Din forajul aflat in incinta apa este distribuita direct in reteaua de incalzire a grajdurilor si pavilioanelor administrative. O parte din din apa se foloseste pentru igienizarea grajdurilor iar restul se evacueaza direct in canalul de desecare.
Debitul de apa termala folosit este de aproximativ 7 l/s pantru o perioada de 160 zile/an. In restul perioadei apa nu intra prin instalatie dar forajul debiteaza fara a fi oprit. Apele acestea nu intra prin statia de epurare.
o Al treilea put se afla in extremitatea sud-vestica a localitatii, la cca 200 de metri, a fost folosit in anii ‚80 la incalzirea serelor fostului CAP; actualmente nu este in functiune, fiind conservat, serele fiind in parte dezafectate sau functionand sub forma de solari

 

ALIMENTARE CU APA

Alimentarea cu apã a localitãtilor Macea si Sanmartin este realizată din sistemul Curtici ( de la uzina de apa) si se afla in gestiunea R.A.A.C. Arad, operatorul de sistem.Transportul in localitatile Macea si Sanmartin se face prin conducte de aducţiune Dn 160 mm ( 10km), respectiv Dn 125( 5km) mm pentru Sanmartin. Amplasarea conductelor este de-a lungul drumului judetean 709B, in parte,cu deviere in partea vestiva a localitatii Macea pentru conducta ce duce la Sanmartin. În localitatile comunei sunt executate reţele de distributie a apei , in Macea pe aproape toate străzile din zona centrala si zone adiacente, cu racorduri la zonele economice principale: complexul Agroindustrial Curtici si zona „ grajdurilor"; in Sanmartin in zona de vest si centru, iar gospodariile sunt racordate in majoritate, pe traseele amintite.
Apa este potabila, provine din sistemul RAACA, tratata in uzina de apa de la Curtici, disfunctionalitatile notandu-se vara, cand populatia de-a lungul traseului suprasolicita sistemul prin folosirea apei potabile la stropirea gradinilor, presiunea scazand .
In sectiile de productie ale Complexului Agroindustrial Curtici sunt instalate 3 retele de distribuire a apei.
• Apa rece
• Apa calda tehnologica la 650C
• Apa calda pentru igienizare la 830 C
Apa calda si aburul sunt asigurate de o centrala termica care functioneaza cu C.L.U. Centrala este prevazuta cu doua cazane de joasa presiune.
Activitatea in abator si sectia de preparate are caracter permanent. Sectiile lucreaza 300 zile pe an intr-un singur schimb, atat la abatorizare cat si la prelucrarea si industrializarea carnii.

 

CANALIZARE

În localităţile Macea şi Sânmartin nu sunt în funcţiune sisteme centralizate de canalizare menajeră.
Populatia foloseste sistemul pristerelor, in fapt puturi absorbente proprii de mica capacitate, unde apa menajera uzata rezultata de la bucatarii si spalare este stocata, iar sezonier este refolosita la irigarea gradinilor, grosierul fiind vidanjat si dirijat inspre statia de epurare de la Curtici. In tot cuprinsul localitatilor exista latrine.
Probleme conflictuale şi disfuncţionalităţi În cele doua localităţi sunt în funcţiune reţele de apă potabilă şi nu este rezolvată canalizarea şi evacuarea apelor uzate menajere.
Evacuarea apelor pluviale este in majoritate rezolvată , prin şanţuri şi rigole ce se deversează spre marginea localităţilor, decolmatarea periodica a santurilor impunandu-se.in zonele unde santurile nu au continuitate sau sunt colmatate, apele baltesc pana la evaporare, zona fiind mai mult secetoasa.
Situatia in cadrul Complexului Agroindustrial Curtici se prezinta dupa cum urmeaza:
Debit total evacuat:
Q.max.zi = 296,7 x0,8 = 257,3 m3/zi(2,7 l/s)
Apa uzata este colectata in canale betonate in interiorul halelor, la evacuarea ei, apa este preluata de un sistem de canalizare format din tubulatura din beton prevazut cu camine de control unde se retine in partea grosiera rezultata. Dintr-un camin central, apa este pompata in statia de epurare a complexului.
Grosierul adunat de racletii din grajduri cat si cel adunat din camine este incarcat si transportat la platforma de gunoi de unde este folosit la fertilizarea solului.
Statia de epurare a complexului este prevazuta cu patru paturi de uscare cu pardosea si peretii din beton masiv, sistem de canalizare, filtrare, decantor primar si secundar.
Suplimentar in statia de epurare s-au construit cu doua bazine cu peretii din dig de pamant, fiecare cu a capacitate de 15.000 mc.
Aceste bazine preiau apa uzata din complex pe o perioada de aproximativ 150 zile.
Intrucat statia de epurare nu este functionala, in prezent apa se colecteaza in cele doua bazine si paturile de uscare a statiei. In perioada octombrie - februarie, golirea bazinelor si paturile statiei de epurare se face folosind apa la irigare prin inundarea terenului propriu ce inconjoara statia de epurare in partea de S-E a complexului. Suprafata irigata in imediata paropiere a statiei este de 50 ha. Grosierul rezultat din statie are aceeasi destinatie cu cel din complex, este transportat la platforma de gunoi si folosit la fertilizarea solului.
In perioada vegetatiei culturilor, pe cele 50 ha teren din prajma statiti de epurare, apele uzate sunt stocate in cele doua bazine si in paturile de uscare iar un surplus annual de circa 10.000 mc apa trecuta prin treapta de epurare mecanica se evacueaza in canalul de desecare.
Apele reziduale menajere rezultate din activitate umana sunt stocate intr-un rezervor, de unde sunt vidanjate si evacuate la statia de epurare a complexului.
Canalizarea abatorului si sectiei de preparate este separativa, adica exista o canalizare menajera industriala si o canalizare pluviala. In canalizarea menajera industriala sunt incluse obiecte de preepurare locala cu separatoare de grasimi si site plane simple la matarie.
Continutul stomacal si intestinal se colecteaza pe o platforma betonata de unde este preluat zilnic si ingropat.
Descrierea statiei de epurare a apelor uzate rezultate in cadrul complexului de crestere si ingrasare a porcilor din localitatea Macea.
a) Date generale
Cea mai mare cantitate a apelor uzate rezultate in cadrul complexului, provine de la spalarea halelor. Volumul apelor uzate rezultate, conform documentatiei intocmite de O.P.C.A. Arad este de cca. 240 mc/h cu un debit maxim orar de 4,0 l/s.
Scopul epurarii apelor uzate este reducerea acestora in suspensii si substante organice in vederea folosirii lor pentru irigarea culturilor din vecinatatea complexului.
Conform documentatiei si acordului O.G.A. nr. 2 - 20/1975, apele uzate vor trebui sa contina dupa epurare cel mult 15mg/l suspensii totale si 20 mg/l substante organice exprimate prin CBO 5. Depasirea acestor limite sau evacuarea accidentala a apelor uzate neepurate produce dezagremente atat in bazinele de retentie cat si in ce priveste irigarea culturilor.
De asemenea, evacuarea unor debite mai mari decat cele prevazute prin proiecte, adica cca. 240mc/s si 4,0 l/s maxim orar duce pe de o parte la cresterea de greutati in functionarea si exploatarea statiei de epurare iar pe de alta parte la umplerea intr-un timp mult mai scurt a bazinelor de retntie si deci la greutati in ce priveste folosirea si exploatarea acestora.
Statia de epurare are o capacitate de 4,0 l/s si esteconstituita din urmatoarele obiecte de epurare mecano-biologica a apelor auzate: decantor primar, bazin de ardere si activare cu namol activ cuplat cu decantor secundar, statie de clorinare, statie de pompare ape uzate si nampl, paturi de uscare a namolului. In statie apele uzate razultate din complex ajung prin intermediul unei statii de pompare (S P 1) care este prevazuta cu un gratar Dimensionarea obiectivelor statiei de epurare s-a facut dupa cum urmeaza:
• Decantorul s-a dimensionat pentru un debit de maxim orar de 4,0 l/s incarcare superficiala de 1,8 mc/mp.h si o durata de calcul de 15 minute.
• Bazinul de aerare e dimensionat in functie de incarcarea maxima in substante exprimate prin CB 0,5 kg. CB05/kg namol actionat substanta uscata si zi.
• Decantorul secundar s-a dimensionat pentru o viteza de orizontala a apei de 2 mm/s, o viteza pe verticala de 0,5 mm/s si o incarcare de suprafata de 1,5 mc/mp.
• Statia de clorinare s-a dimensionat de asemenea pentru un debit orar de 4,0 l/s.
• Paturile de uscare a namolului s-au dimensionat pentru un volum zilnic de namol de 71 mc/zi total din care 61mc/zi privenit din decantorul primar si 10 mc din decantorul secundar, cu o umiditate de 99, respectiv 96% si pentru o durata de stationare de 6 luni, timp in care umiditatea namolului trebuie sa scada pana la 70%
• Bazinele de retentie au fost dimensionate pentru a asigura acumularea apelor epurate timp de maxim 160 zile, perioada in care nu se pot face irigatii.
b) Descrierea constructiva a sistemului de canalizare si a statiei de epurare
1. Canalizarea
Proiectul de executie a prevazut un sistem de canalizare numai pentru apele uzate, apele pluviale rezultate de pe acoperisuri se infiltraza direct in sol, surplusul scurgandu-se ca urmare a inclinatiei terenului spre exterior in canalul din fata complexului.
Sistemul de canalizare este format dintr-o canalizare executata din tuburi de beton Ø 400 si statia de pompare ape (S P 1) care refuleaza apele uzate in statia de epurare printr-o conducta de azbociment Cp. 200.
Reteaua de canalizare cuprinde doua colectoare principale: unul care deserveste sectorul de ingrasare, punctul de sacrificare si ½ din hala de tineret, iar celalalt restul obiectivelor din complex.
Atat colectoarele cat si racordurile au o panta de scurgere de 7%.
Canalizarea este prevazuta cu camine de vizitare si spalare in punctele de racurdare si schimbare a directiilor. Cele doua colectoare se unesc.


ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

Consumatorii de energie electrica din comuna Macea( compusa din localitatile Macea si Sanmartin) se alimenteaza in prezent printr-o linie aeriana de 20kv racordata la statia de 110/20kv Arad-Poltura.
Zona de protectie fata de liniile de medie tensiune se stabieste in functie de inaltimea stalpului, ajungand la o suprafata in latime de o data si jumatate inaltimea stalpului pentru fiecare parte , de-o parte si de alta a conductorilor.
In interiorul localitatilor si anumite pozitii din extravilan consumatorii de energie electrica sunt alimentati prin posturi de transformare aeriene pozate pe stalpi din beton. Toate posturile de transformare sunt de utilitate publica .Posturile de transformare sunt alimentate pe partea de medie tensiune prin retele aeriene compuse din conductori Cu-Al pozati pe stalpi din beton armat.
Retelele de joasa tensiune stradale sunt aeriene, compuse din conductori din aluminiu pozati pe stalpi din beton armat. Bransamentele le case sunt tot aeriene , realizate cu conductori de aluminiu, sau conductoare torsadate.
Pe stalpii retelelor aeriene stradale sunt plasate si corpurile de iluminat public. Ele sunt echipate cu lampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Comanda lor se realizeaza centralizat de la posturile de transformare.


TELEFONIE

In raza comunei Macea serviciile de telefonie sunt asigurate de catre s.c. Romtelecom s.a., racordarea la sistemul de retele fiind facuta printr-un cablu telefonic subteran ce insoteste Dj 709 B, strabate localitatea Macea partial localitatea sanmartin , pana in zona centrala. Atat in Macea, cat si in Sanmartin exista centrale telefonice digitale:
o Macea: CTD CU 627 linii, cu grad de ocupare de 95 %, asigurandu-se un grad de telefonizare de 15% fata de numarul populatiei
o Sanmartin: CTD cu 243 linii, cu grad de ocupare de 82%, asigurandu-se un grad de telefonizare de 12% fata de numarul populatiei
Cresterea gradului de telefonizare ( raportarea s-a facut la numarul de locuitori) si rezolvarea cererilor necesita extinderi ale retelelor telefonice locale sau cresteri ale capacitatilor de comunicatie si transmisie. Localitatile sunt in raza de functionare a sistemului GSM.

 

ALIMENTARE CU CALDURA

In localitatile componente ale comunei Macea nu exista sisteme centralizate de incalzire, unitatile economice si gospodariile populatiei folosind sisteme locale de incalzire fie prin centrale proprii pe combustibil solid sau lichid ( rar) ,fie incalzire cu combustibili solizi : lemne si carbuni.


ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Nu exista sistem de alimentare cu gaze naturale in teritoriul Macea.


GOSPODARIE COMUNALA

a) Salubritate
• Nu exista serviciu de salubritate in localitatile comunei, care realizeaza colectarea, sortarea, reciclarea , depozitarea corecta a deseurilor menajere sau de tipuri diferite.Transportul spre platformele destinate depozitarii gunoiului se face de regula cu caruta, exista drumuri de acces, dar suprafetele nu sunt imprejmuite si nici impermeabilizate.

b) Cimitire
Numarul si suprafata cimitirelor din localitatile comunei sunt suficiente in prezent, existand rezerva de capacitate. Cimitirele sunt la distanta suficienta de zonele locuite, realizandu-se zona de protectie sanitara fata de functiunile urbane din vecinatate.

Cereri si formulare
Biblioteca comunala
Caminul cultural
Serviciul voluntar pentru situatii de urgenta
Agent economici
Facebook
Galerie foto
Galerie video
Carte oaspeti
STARE CIVILA
Biserica Ortodoxa
Biserica Catolica
Biserica Adventista
Biserica Baptista
Biserica Penticostala
Gura satului 2015
Programul autobuzelor
Mersul trenurilor
Mersul autobbuzelor CTP
Aeroportul International ARAD
Aeroportul International Timisoara
Servicii funerare
Fes para 2017
Fes para 2017 biciclete