Conducerea Primăriei

Primăria comunei

Consiliul Local

Impozite si taxe

Agricol

Urbanism

Regulamente şi dispoziţii

Servicii Publice

Comisii de Specialitate

Rapoarte anuale

Viaţa culturală

Despre comuna Macea

Analiza SWOT

Strategia de Dezvoltare a comunei

Informatii cetateni

Inchide

Trimite unui prieten

Economia

Tipărește pagina - Economia Trimite unui prieten - Economia

CARACTERIZAREA ECONOMICĂ A COMUNEI

Comuna Macea, aşezată în plină câmpie a Tisei, po¬seda şi înainte ca şi astăzi, pământ fertil bun pentru agri¬cultură. De aici rezultă şi activitatea de bază a locuitorilor care este agricultura. Nu se cunoaşte situaţia exactă a posesorilor de pământ înainte de 1848. După această dată numeroşi ţărani au fost împroprietăriţi, dar în ce condiţii nu se cunoaşte. Muncirea pământului se făcea cu unelte rudi¬mentare: plug de lemn, se semăna cu mâna, prăşitul cu sapa, îmblătitul în arii cu cai. în aceste condiţii desigur că nici producţia nu putea fi prea mare. Se cultiva mai ales porumb, grâu, secară, cânepă, iar la domnie plante tehni¬ce, tutun, sfeclă de zahăr, floarea soarelui. Cerealele s-au folosit pentru alimentaţia omului şi a animalelor. Ţăranii produceau cânepă pe care o "topeau" la topitoria din Iratoş din care apoi după ce fusese meliţată, pieptănată, făcută fuior şi toarsă, tărăncile ţeseau pânză tort în tort pentru îmbrăcăminte. O plantă ce se cultiva destul de mult era floarea soarelui din a cărei sămânţă se extrăgea uleiul comestibil. Operaţia de extragere a uleiului se făcea în comună, pentru că existau două prese, confecţionate în întregime din lemn (între anii 1905 - 1910) ele aparţineau unor particulari ca: Şimăndan Gheorghe zis Puica şi Moise Sfat, erau acţionate cu cai. Pe lângă floarea soarelui, se mai extrăgea ulei şi din seminţe de dovleac sau rapiţă căci era mai ieftină, se găsea prin grâne sau o aduceau de la Sânmartin. Pentru pâine se măcina grâu curat, pentru cei avuţi, iar săracii măcinau grâu cu secară numit local grâu săcăreţ. Această făină de multe ori se amesteca cu făină de porumb sau cu făină de calitate inferioară ce rezulta din cernutul târâtei.

In afară de aceste prese mai existau în comună pe la 1870, 5 mori seci, acţionate cu cai. Funcţionau pe baza amplificării mişcării de rotaţie a pietrei de măcinat printre nişte roţi dinţate de lemn. Prima moară de acest gen era pe locul unde astăzi este casa locuitorului Csiki losif şi aparţinea notarului luliu Siksai, care ulterior a fost perfec¬ţionată prin aducerea unui cazan tip locomobilă alimentată cu combustibil solid. Aceste tipuri de mori dispar însă din comună odată cu construirea primei mori cu valţuri în 1908. Această moară este acţionată de un puternic motor cu combustie internă ce consumă motorină. A fost constru¬ită de groful Karolyi şi mai târziu a aparţinut moşierului Schneider Martin. Datorită capacităţii sale mari, moara de¬servea şi locuitorii din comunele învecinate: Dorobanţi, Şimand, Otlaca, Socodor. Eventualul surplus de mărfuri era desfăcut pe piaţa neorganizată la târguri şi pieţe. Locuitorii mergeau cu căruţele la Arad la târg de unde îşi cumpărau haine şi încălţăminte de la şatre - gherete şi câte un ciubăr de prai (magiun). Mulţi se îndreptau spre târgul de la Pâncota de unde îşi cumpărau câte o vacă sau mergeau şi la Chişineu Criş deasemeni după anima¬le. Mergeau în aceste localităţi deoarece erau mulţi cres¬cători de animale si erau mai ieftine ca la Macea. Fabrici nu au fost decât una şi aceea de bere în sectorul ce poartă astăzi numele de Bărărie. Acum ea nu mai există şi nici nu s-a mai construit alta.
Date asupra începutului preocupărilor de meşteşugă-rie nu deţinem. In 1948 în comună existau fierari, rotari, cismari, lemnari, frizeri. Aceştia îşi procurau materia primă de la Arad. Articolele de piele sau blănuri se procurau de la Pâncota căci aici era un puternic centru de prelucrare şi desfacere a pieilor. După 1960 o parte dintre aceştia se organizează pe secţii la cooperativa de consum, iar o par¬te lucrează la atelierele de reparaţii ale CAP. La sfârşitul anului 1966 existau următoarele secţii de prestări servicii către populaţie: 2 frizerii, una cojocărie, 1 tinichigerie, 1 cismărie, o echipă de zidari. Astăzi ei lucrează pe bază de plan, materiile prime fiind furnizate de cooperativă. Sunt în perspectivă înfiinţarea de noi secţii ca: tâmplărie, croitorie, coafură.
Prima formă de organizare cooperatistă în comuna Macea ia fiinţă în jurul anului 1903 în urma unei acţiuni iniţiate de Uniunea Furnica din Budapesta. Această uniu¬ne şi-a organizat federale în diferite oraşe. Aşa a fost una la Arad, care la rândul ei organizase cooperative în diferite sate aparţinătoare judeţului. Astfel în 1903 se înfiinţează cooperativa din Macea, înfiinţarea e sprijinită material de groful Karolyi care îi construieşte sediul, clădirea cu etaj în care azi e sfatul popular. Cooperativa primea de la fede¬rală tot felul de mărfuri plus băuturi. Această cooperativă număra 10 membri care la înscriere plăteau 10 coroane. Aprovizionarea se făcea pe bază de credit până la cel mult 3 luni. De la 1923 prin modificarea statutului, cooperativa intră sub îndrumarea Uniunii Centrale a cooperativelor din Bucureşti. Scopul ei era să stăvilească concurenţa duche-nelor care vindeau mărfurile mult mai scump. Nu rezistă în¬să concurenţei şi în 1935 se desfiinţează prin hotărârea membrilor ei. în 1935 ia fiinţă Banca populară Măceana, formată din membrii cooperatori care acum se reorgani¬zează având ca preşedinte pe Ranta Pavel, care azi are 79 de ani, şi este furnizorul acestor date. Aprovizionarea se făcea de către membrii băncii de la Arad şi tot ei o dis¬tribuiau. După război prin 1946 ia fiinţă cooperativa de consum Unirea Plugarilor a cărei conducere o ia apoi învă-ţătorul Mie Gr. loan. Cooperativa alături de patru prăvălii săteşti ale comercianţilor Fackelman loan zis Hanţi.
In prezent cooperativa dispune de 8 magazine dintre care 5 în Macea si 3 în Sânmartin, căci din anul 1963 cele două cooperative au fuzionat. Magazinele funcţionează în vechi vaduri comerciale, proprietate particulară, înafară de Magazinul Universal, cofetăria şi bufetul din Macea, care funcţionează într-o clădire proprie, ridicată în 1964. Pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei în comuna Macea a fost construită şi o brutărie cu capacitatea de 5ooo kg pe zi, care până la 1 Mai 1967 va fi pusă în funcţiune. Menţio¬năm că în anul 1965 birourile cooperativei s-au mutat în fosta clădire a sfatului popular comunal, loc unde în cursul anului se va deschide si o librărie.

 

AGRICULTURA

La teritoriul comunei Macea există o singură coopera¬tivă agricolă de producţie care însumează tot teritoriul agri¬col al comunei.
CAP a luat fiinţă în comuna noastră la 9 iulie 1950. La înfiinţare s-au înscris un număr de 35 de familii totalizând 147 braţe de muncă. Prin munca de lămurire desfăşurată de organele de partid, de stat şi ceilalţi activişti din comună, mase tot mai mari de ţărani, au început să se înscrie în CAP. Astfel în 1960 numărul braţelor de muncă a crescut la 2399, iar în prezent este de 23oo.

Cooperativizarea complectă a comunei a fost inche-iată în luna ianuarie 1962. Acest act istoric pentru comuna Macea a determinat condiţii noi pentru dezvoltarea coope¬rativei agricole de producţie, pentru dezvoltarea impetu¬oasă a economiei din comună. Astfel suprafaţa arabilă s-a mărit, a crescut numărul de atelaje, numărul de braţe de muncă şi au fost create condiţiile pentru aplicarea unei agrotehnici înaintate în cultura plantelor.
In prezent suprafaţa terenului agricol proprietatea CAP este de 3831 de ha din care arabil 3277. în cadrul cooperativei agricole de producţie există următoarele sec¬toare: cerealier, legumicol, plante industriale şi zootehnic. Profilarea pe aceste sectoare a fost determinată de con¬diţiile pedoclimatice în care este amplasat terenul agricol al CAP. în cadrul sectorului cerealier se cultivă, grâu porumb, mai puţin orz, în cadrul sectorului legumicol cultura de ba¬ză este cea a roşiilor care se extinde pe o suprafaţă între 100-150 ha, cultura cartofilor timpurii şi cultura de cono¬pidă, în cadrul plantelor industriale se cultivă sfecla de za¬hăr, începând cu anul 1965 cooperativa înregistrează o etapă nouă în dezvoltarea sectorului legumicol care constă în aceea că se pune pe piaţă prima producţie de roşii obţinute în seră. Sectorul zootehnic este profilat pe creşte¬rea bovinelor, ovinelor, porcinelor şi păsărilor. în scopul obţinerii de recolte mari la ha conducerea CAP a căutat să aplice toate recomandările privind îmbună¬tăţirea agrotehnicii ca: pregătirea terenului, extinderea me¬canizării a principalelor lucrări, îngrăşarea sistematică a terenurilor cu îngrăşăminte naturale şi chimice, precum şi folosirea de seminţe selctionate. La creşterea acestor producţii un rol de seamă l-a avut şi calitatea seminţelor folosite. Dacă până în anul 1961 atât la cultura de grâu şi porumb s-au folosit soiuri şi populaţii locale, începând cu acest an în urma experimen-tării făcute s-au folosit cu toată încrederea soiuri de grâu cu productivitate mare. Rezultatele cele mai bune le-au dat până în prezent soiurile: Berzostaia care pe unele par¬cele a dat producţii de peste 3000 kg la ha, precum şi soiul Sanpastore care în anii cu ierni mai blânde a dat producţii foarte mari. în ce priveşte soiurile de porumb care s-au comportat foate bine amintim: H.D 405 şi 409 pe terenuri mai fertile şi H.D 311, 206 pe terenurile mai puţin fertile. Tot ca o contribuţie de seamă în ce priveşte ridicarea pro¬ducţiei la hectar au avut-o îngrăsăminteie chimice aplicate culturilor de plante în cantităţi din ce în ce mai mari. Astfel, numai în anul 1966 pe suprafeţele terenurilor cultivate a fost împrăştiată o cantitate de 45 vagoane îngrăşăminte azotoase.Unităţile economice existente în teritoriul administrativ al comunei Macea sunt amplasate atât în trupurile principale dar cu precadere în cele izolate actualmente, functiunile economice principale fiind agricola si activitati ce decurg din agricultura, industrie mica prelucratoare, unitati cu caracter comercial si de prestari servicii. Cea mai mare pondere în teritoriu o are localitatea resedinta, cu rol important în viaţa economică a comunei si zonei.
2.4.1. ) Activităţi de tip industrial, depozite, construcţii, comert
        Se vor enumera mai jos principale activităţi economice. Nu s-au putut preciza numărul de angajaţi, capacităţile, deoarece unităţile sunt în curs de restructurare după necesităţile pieţei cu fluctuaţiile ei, în economia de piaţă.

 

Industria extractivă

Pe teritoriul administrativ al comunei nu se găsesc resurse naturale deci nu există firme cu profil de extracţie.
Industria prelucrătoare, servicii
Unitatile de productie industriala sunt de factura intreprindere mica si mijlocie ( cu exceptia Combinatului Agroindustrial Curtici):o s.c. " RoEMMPI" s.r.l. produce catarame metalice-zamac,curele din piele si metal, este o societate cu capital italian, functioneaza actualmente in trei locatii in localitatea Macea: in cadrul fostului Agromec ( sectia de turnatorie si prima finisare a metalului), in zona centrala, in fosta brutarie- atelier de montat si produs curele din piele si inlocuitori, si in zona " grajdurilor"- atelier de montat curele din metal. Numarul de angajati este de cca 250, in majoritate forta de munca feminina, locala si din municipiu; piata de desfacere este Comunitatea Europeana - in intregime-, productia fiind de tip LON; productiile sunt relativ mari, cca.50000 curele saptamanal. In rentabilizarea productiei, societatea intentioneaza sa comaseze toate sectiile intr-o singura locatie, prin investire in zona turnatoriei, fostului Agromec, prin extinderea constructiilor existente si realizarea de constructii noi, asigurandu-se si dotarea cladirilor cu instalatiile sanitare si de depozitare a reziduurilor (rezultate din turnare si finisare primara a elementelor metalice), in vederea recuperarii deseurilor de metal prin dirijare spre intreprinderi specializate in domeniul extractiv.
o S.c. " Mode Italia" s.r.l. cu productie in LON de subansamble de incaltaminte- fete de pantofi ; nr. de angajati- cca 150, in majoritate femei. Locatia este in zona " grajdurilor", unde s-a amenajat un fost grajd. Productia se dirijeaza spre Comunitatea Europeana, in intregime.
o S.c. "A.P.M. Proconsult"s.r.l.- gatere, productie de subansamble din lemn; nr. de angajati- 63; productia se dirijeaza inspre unitati din Curtici si zona, deseurile se vand catre populatie ca si combustibil solid, iar rumegusul se distribuie prin programul social al primariei catre familiile defavorizate, spre a fi folosit ca si combustibil solid. Locatia este in extremitatea vestica a zonei " grajdurilor", unde exista 2 hale, si cladiri cu destimatia de magazii, sediu, birouri.
o In cadrul fostului " Agromec" din Sanmartin ( trupul izolat nr. 18) functioneaza o societate cu capital italian cu profilul prelucrarea subansamblelor din lemn si cherestea - gater; nr. de angajati, cca 20.
o In trupul izolat nr. 2 functioneaza Combinatul Agroindustrial Curtici, unde exista un abator si fabrica de lapte si produse lactate:" I.A.C. Curtici". Productia este destinata pietei interne, cu precadere municipiului Arad. Unitatile productive se inscriu in standarde ridicate tehnologic, au fost retehnologizate in ultimii sase ani, procesul fiind in evolutie. Materia prima o constituie animalele-porcii crescuti in cadrul combinatului de ingrasare cu locatie in Macea, capacitate 15000 capete si bovinele ( 800~1200)crescute in fermele din teritoriul administrativ al orasului Curtici. Numarul de angajati pe ansamblul Complexului agroindustrial Curtici este mare, aceasta unitate absorbind parte din forta de munca din teritoriul Curtici si Macea.
-In sistemul prestarilor de servicii exista in comuna persoane autorizate in activitatea de constructii, localnici sau veniti din judetele din nordul tarii
- fiecare din cele doua localitati au mori de cereale
-În comună există 2 brutării care acoperă necesarul de pâine.
-In teritoriul comunei nu exista unitati cu specific de depozitare
-spatiile comerciale sunt de mici dimensiuni, comasate in zonele centrale, specificul magazinelor fiind alimentar, de tip universal, vanzarea bunurilor de consum, existand si magazine specializate in Macea pentru produse veterinare si materiale de constructie, in zona centrala, la parterul blocului P+2 din localitate.
- actualmente functioneaza patru unitati de alimentatie publica, trei in Macea si una in Sanmartin.

 

Activităţi agricole şi zootehnice
Localitatea Macea este asezata in partea de nord-vest a judetului Arad in plina campie a Tisei, la o distanta de 23 km de municipiu. Are un relief predominant de campie cu o clima mai secetoasa in anumite perioade ale anului in comparatie cu celelalte localitati, cu o vegetatie caracteristica de silvostepa, halofita pe saraturi, adaptata le aceste conditii.
Tipurile de soluri existente in Macea variaza de la cernoziomuri si soluri aluvionare pana la nisipuri, soluri saraturate si soloneturi.
Localitatea Macea detine o suprafata arabila de 5385 ha,
o din care suprafata de 3572 ha este exploatata de taranii particulari si
o suprafata de 1813 ha se regaseste in societati si asociatii agricole.
o Macea detine 1182 ha de pasune pe care o folosesc cele 4126 capete de ovine,
o 272 capete de bovine si
o 200 capete cabaline ce apartin locuitorilor comunei.
Ca ocupatie de baza a cetatenilor comunei este agricultura, care in ultimii ani a devenit neprofitabila datorita costurilor foarte mari la unitatea de suprafata si tona de produs obtinut, precum si a absentei unei piete de desfacere concurentiale.
Culturile de baza sunt:
o graul, porumbul, orzul, precum si
o legumele cultivate in solarii - in tot sezonul primavara~toamna-si in gradinile legumicole din camp( rosii, dovlecei, ardei, castraveti, conopida, varza,vinete,pepeni etc), atat de catre localnici in sistem de producatori particulari cat si in cadrul societatilor agricole ( 5 iulie), ce detine doua sere ce se folosesc ca si solarii, alimentarea cu agent termic - apa geotermala- din forajul existent in extremitatea sud-vestica a localitatii fiind sistata actualmente. Piata de desfacere este interna, orasele ardelene .
o potentialul zonei, din punct de vedere agricol, este legumicultura - in mod deosebit tomatele si pepenii verzi si galbeni-, Macea fiind celebra de-a lungul decadelor trecute prin productii si soiuri; acest potential se poate reactiva prin reorganizarea viabila a pietei de desfacere, formarea fermelor si exploatatiilor ce aplica tehnologii eficiente, biologice, scimbarea mentalitatilor si cooperare la nivelul producatorilor particulari, scolarizarii in vederea introducerii tehnologiilor performante prin programe de investitii;
In afara de agricultura o parte din cetateni (cca. 5%), lucreaza in institutii sau la unele firme din Arad, un procent de 10-15% isi desfasoara activitatea in atelierele cu capital privat autohton sau italian, iar un procent foarte mic de 1-3% lucreaza in societatile si asociatiile agricole.
Agricultura, ca ramura de baza, produce cam jumatate din productiile obtinute in urma cu zece ani, datorita nerepectarii tehnologiilor la fiecare cultura in parte, a neaplicarii ingrasamintelor organice si chimice in cantitati si structura optima, si a nerespectarii tuturor verigilor tehnice, toate acestea puse pe seama lipsei banilor.
Dar si in aceste conditii se obtin productii totale de grau de 1800-2000 t, la porumb de 17-18000 t, care stau in magaziile taranilor negasindu-si beneficiari datorita importurilor din alte tari de produse agricole facilitate prin acordul CEFTA.
Daca s-ar acorda mai multa atentie calificata si recalificata la nivelul agriculturii moderne, bazate pe exploatatii agricole, agricultura comunei Macea ar iesi din criza economica in care se afla.
Mare parte din locuitori au iesit cu terenurile lor agricole din asociatia agricola " 5 Iulie" din Macea, aceasta fiind neeficienta la nivelul productiei, platilor si exploatatiilor, aderand la exploatatiile fermelor vegetale ale Combinatului Agroindustrial Curtici, sistemul agricol fiind coerent si rezultatele pozitive. Incapacitatea gestionarii resurselor in cadrul Asociatiei " 5 Iulie" a dus la pierderea in parte a activelor imobiliare, prin incapacitate de plata catre bugetul statului. Parte dintre locuitori isi pastreaza activitatea agricola in sistem individual, suprafetele exploatate asigurand necesarul familiilor de produse si bani.

 

Totalul terenului agricol însumează 6.620 ha şi are următoarea structură:
TEREN ARABIL 5.385 ha,
PĂŞUNI 1.182 ha
La nivelul anului 1998 culturile principale au fost:
-grâu şi secară: 1.844 t / 655 ha
-porumb boabe: 12.334 t / 3695ha
-floarea soarelui : 45 t / 100 ha
-sfeclă de zahăr : 2.438 t / 124 ha
-legume: 344 t / 51 ha
-livezi si pepiniere pomicole : 79 t / ha
-productia de carne ( sacrificata) total tone in viu: 329
- productia de lapte de vaca -total hl: 9.445
- productia de lana: 19.830 kg
- productia de oua: 1.843 mii buc.
Spaţiile de depozitare minime se găsesc la fiecare societate şi populaţia dispune de pătule gospodăreşti.

Cereri si formulare
Biblioteca comunala
Caminul cultural
Serviciul voluntar pentru situatii de urgenta
Agent economici
Facebook
Galerie foto
Galerie video
Carte oaspeti
STARE CIVILA
Biserica Ortodoxa
Biserica Catolica
Biserica Adventista
Biserica Baptista
Biserica Penticostala
Gura satului 2017
Programul autobuzelor
Mersul trenurilor
Mersul autobbuzelor CTP
Aeroportul International ARAD
Aeroportul International Timisoara
Servicii funerare
Fes para 2017
Fes para 2017 biciclete